Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: grundui (verb tranzitiv) , grunduire (substantiv feminin)   
GRUNDUÍRE, grunduiri, s. f. Acțiunea de a grundui și rezultatul ei. – V. grundui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
grunduíre s. f., g.-d. art. grunduírii; pl. grunduíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRUNDUÍ, grunduiesc, vb. IV. Tranz. A aplica un strat de grund pe suprafața unui obiect. – Grund + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GRUNDUÍ ~iésc tranz. (obiecte, pereți, ziduri etc.) A acoperi cu grund. /grund + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
grunduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grunduiésc, imperf. 3 sg. grunduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. grunduiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)