Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: grundui (verb tranzitiv) , grunduit (adjectiv)   
GRUNDUÍT, -Ă, grunduiți, -te, adj. Pe suprafața căruia s-a aplicat un strat de grund. – V. grundui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
grunduít adj. m., pl. grunduíți; f. sg. grunduítă, pl. grunduíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRUNDUÍ, grunduiesc, vb. IV. Tranz. A aplica un strat de grund pe suprafața unui obiect. – Grund + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GRUNDUÍ ~iésc tranz. (obiecte, pereți, ziduri etc.) A acoperi cu grund. /grund + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
grunduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grunduiésc, imperf. 3 sg. grunduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. grunduiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)