GRÂULÉȚ s. m. Grâușor (1). [Pr.: grâ-u-] – Grâu + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRÂULÉȚ s. v. grâușor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grâuléț s. m. (sil. grâ-u-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
iárbă-grâuléț (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-grâuléț
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
iárbă-grâuléț s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink