GRÂUȘÓR s. m. 1. Diminutiv al lui grâu; grâuleț. 2. (Bot.; pop.) Untișor. [Pr.: grâ-u-] – Grâu + suf. -ușor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRÂUȘÓR, grâușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui grâu. 2. (Bot.) Untișor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
GRÂUȘÓR s. 1. grâuleț. 2. v. untișor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grâușór s. n. (sil. grâ-u-), pl. grâușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRÂUȘÓR ~oáre n. (diminutiv de la grâu) Plantă erbacee cu tulpina scurtă, neramificată, având frunze de forma inimii, cărnoase și comestibile; untișor. /grâu + suf. ~ușor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink