Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
GRĂDINĂRÉSC, -EÁSCĂ, grădinărești, adj. Care aparține grădinarului sau grădinăritului, privitor la grădinar sau la grădinărit. – Grădinar + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
grădinărésc adj. m., f. grădinăreáscă; pl. m. și f. grădinăréști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea unei grădini. – Din grădinar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GRĂDINĂRÍ ~ésc intranz. rar A practica ocupația de grădinar; a fi grădinar. /Din grădinar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRĂDINĂRÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru grădinari; de grădinar. /grădinar + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
grădinărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. grădinăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink