GURÍȚĂ, gurițe, s. f. Diminutiv al lui gură. ♦ Sărut. – Gură + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GURÍȚĂ s. v. piscoaie, vrană.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
guríță s. f., g.-d. art. guríței; pl. guríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GURÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la gură) Gest constând în atingerea cu buzele în semn de afecțiune; sărut. /gură + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink