Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: gutui (substantiv masculin) , gutuie (substantiv feminin)   
GUTÚI, gutui, s. m. Pom fructifer cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf; măr-gutui (Cydonia oblonga).Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GUTÚI s. (BOT.; Cydonia oblonga) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gutúi (gutui), s. m. – Pom fructifer cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia vulgaris). – Var. gutăi, gutîi, (Banat) gutîn. Mr. gutuńu, megl. gătuń, găduń. Lat. cotoneus, din gr. ϰυδώνιος, probabil prin intermediul unei forme *cottaneus, rezultate dintr-o încrucișare ce poate fi atestată cu cottana „smochină” (Graur, BL, IV, 84; Rosetti, I, 60; cf. Diez, I, 143; Cipariu, Gram., 113; Meyer, Alb. St., IV, 75; REW 2436; Pascu, I, 97; DAR); rezultatul rom. gutîi, a fost asimilat ulterior la gutîi. Cf. it. cotogna (sicil. cutugna), prov. codoing, fr. coing, cat. codony, basc. kuduina. Der. din sl. gduna (‹ kuduna) este mai puțin probabilă, lăsînd la o parte cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul sl., coincidența cu alb. ftua (Philippide, II, 639) se explică prin identitatea de origini. – Der. gutuie, s. f. (fructul gutuiului). Din rom. provin rut. guteja, rus. gutej.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gutúi s. m., pl. gutúi; art. gutúii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GUTÚIE, gutui, s. f. Fructul gutuiului; alămâioară, măr-gutuie. [Pr.: -tu-ie] – Din gutui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GUTÚI ~ m. Pom fructifer, cu frunze groase și cu fructe mari, galbene și aromate. /<lat. cotoneus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GUTÚIE ~i f. Fruct al gutuiului. [G.-D. gutuii] /Din gutui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GUTÚIE s. (BOT.) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutuie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂR-GUTÚI s. v. gutui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂR-GUTÚIE s. v. gutuie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gutúie s. f., art. gutúia, g.-d. art. gutúii; pl. gutúi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
măr-gutúi (pom) s. m., pl. meri-gutúi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
măr-gutúie (fruct) s. f., pl. mere-gutúi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)