GUTÚIE, gutui, s. f. Fructul gutuiului; alămâioară, măr-gutuie. [Pr.: -tu-ie] – Din gutui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GUTÚIE s. (BOT.) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutuie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gutúie s. f., art. gutúia, g.-d. art. gutúii; pl. gutúi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GUTÚIE ~i f. Fruct al gutuiului. [G.-D. gutuii] /Din gutui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂR-GUTÚIE s. v. gutuie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măr-gutúie (fruct) s. f., pl. mere-gutúi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink