Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
GÂRBOVÍT, -Ă, gârboviți, -te, adj. (Despre oameni) Care este gârbov; cocârjat. – V. gârbovi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÂRBOVÍT adj. 1. ghebos, gheboșat, gârbov, încovoiat. (Om ~ de bătrânețe.) 2. v. adus.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GÂRBOVÍ, gârbovesc, vb. IV. Refl. (Despre oameni) A deveni gârbov; a se cocârja. ◊ Tranz. fact. Anii l-au gârbovit. – Din gârbov.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GÂRBOVÍ ~ésc tranz. A face să se gârbovească; a gheboșa; a cocoșa; a cocârja. /Din gârbov
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE GÂRBOVÍ mă ~ésc intranz. A-și încovoia spatele (de bătrânețe, de greutăți etc.); a deveni gârbov; a se gheboșa; a se cocoșa; a se cocârja. /Din gârbov
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GÂRBOVÍ vb. a se cocârja, a se cocoșa, a se gheboșa, a se încovoia, a se îndoi. (S-a ~ de tot din cauza bătrâneții.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gârboví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gârbovésc, imperf. 3 sg. gârboveá; conj. prez. 3 sg. și pl. gârboveáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink