GÂZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÂZĂ s. v. insectă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GÂZĂ s. v. muscă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gâză s. f., g.-d. art. gâzei; pl. gâze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GÂZĂ ~e f. Insectă (zburătoare) de talie mică. /cf. pol. geiz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GÂZA-BÓULUI s. v. băligar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GÂZA-CÁLULUI s. v. musca-calului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gîză (gấze), s. f. – 1. Insectă. – 2. Lighioană, vietate. – Var. ghiză. Creație expresivă, bazată pe imitarea zumzăitului, cf. bîză, și sl. g(ŭ)myžĭ „insectă”. După Cihac, II, 120 și Scriban, din pol. giez, care pare mai puțin probabil. Candrea, Elemente, 406, presupune că trebuie să se plece de la un vb. imitativ *gîzîi, format ca bîzîi. – Der. gîzulie, gîjulie, gujulie, gîzoabă, s. f. (insectă). Din rom. provine rut. gadzulja „gîndac” (Candrea, Elemente, 406).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink