Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: haiducesc (adjectiv) , haiduci (verb)   
HAIDUCÉSC, -EÁSCĂ, haiducești, adj. De haiduc. – Haiduc + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HAIDUCÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru haiduci. Cântec ~esc. /haiduc + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HAIDUCÉSC adj. (pop.) ortomănesc. (Cete ~ești.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
haiducésc adj. m., f. haiduceáscă; pl. m. și f. haiducéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HAIDUCÍ, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de haiduc. ♦ Refl. A se face haiduc. – Din haiduc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HAIDUCÍ ~ésc intranz. A duce viață de haiduc; a fi haiduc. /Din haiduc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE HAIDUCÍ mă ~ésc intranz. A se face haiduc; a deveni haiduc. /Din haiduc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HAIDUCÍ vb. (rar) a hoți, (pop.) a viteji, a voinici. (~ prin codri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
haiducí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. haiducésc, imperf. 3 sg. haiduceá; conj. prez. 3 sg. și pl. haiduceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)