Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: halogena (verb tranzitiv) , halogenare (substantiv feminin)   
HALOGENÁRE, halogenări, s. f. Reacție chimică de introducere a halogenilor în molecula unui compus organic. – V. halogena.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HALOGENÁRE s.f. Reacție chimică de introducere a halogenilor într-o moleculă organică; halogenație. [< halogena].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HALOGENÁRE s. f. reacție chimică de introducere a halogenilor într-o moleculă organică. (< halogena)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
halogenáre s. f., g.-d. art. halogenării; pl. halogenări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HALOGENÁ, halogenez, vb. I. Tranz. A supune o substanță reacției de halogenare. – Din fr. halogéner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HALOGENÁ ~éz tranz. (compuși organici) A trata cu halogen. /<fr. halogéner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HALOGENÁ vb. I. tr. A produce acțiunea de halogenare. [< fr. halogéner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HALOGENÁ vb. tr. a supune o substanță reacției de halogenare. (< fr. halogéner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
halogená vb., ind. prez. 1 sg. halogenéz, 3 sg. și pl. halogeneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HALOGENÁRE (‹ după fr.) s. f. Reacție chimică prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de halogen în molecula unui compus organic. Se folosește (în special fluorurarea și clorurarea) la obținerea unor solvenți, freoni, polimeri, coloranți etc.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)