HAMÁC, hamacuri (hamace), s. n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. – Din fr. hamac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HAMÁC s.n. Plasă sau pânză care se poate suspenda între doi stâlpi etc. în așa fel încât să folosească drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HAMÁC s. n. plasă care se poate suspenda orizontal, servind drept pat. ◊ palanchin pentru transportul călătorilor prin locurile greu accesibile din pădurile Africii. (< fr. hamac)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HAMÁC s. (rar) brant. (Stă tolănit în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hamác s. n., pl. hamácuri/hamáce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HAMÁC ~uri n. Pat (făcut dintr-o plasă sau dintr-o bucată de pânză) suspendat între doi copaci sau între doi stâlpi. [Pl. și hamace] /<fr. hamac
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink