HÁPLEA s. m. 1. Om nătărău, prostănac. 2. Om lacom la mâncare. [Var.: háple s. m.] – Din bg. hapljo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HÁPLEA m. 1) Om lipsit de inteligență; om prostănac. 2) Om lacom la mâncare. [Sil. ha-plea] /<bulg. hapljo
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HÁPLEA adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
háplea s. m. (sil. -plea)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HÁPLE s. m. V. haplea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink