Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
HARÁCI, haraciuri, s. n. Tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Tribut, dare. ♦ Una dintre cele patru rate în care se achitau dările. – Din tc. haraç.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HARÁCI ~uri n. înv. Tribut anual pe care îl plăteau țările subjugate sultanului turc. /<turc. harac
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HARÁCI s. v. tribut.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
haráci (haráciuri), s. n. – Tribut; mai cu seamă cel plătit de Principate imperiului turc, din sec. XV pînă in sec. XIX, cu puține întreruperi. – Mr. hărace. Tc. harac (Roesler 606; Șeineanu, II, 206; Ronzevalle 589, cf. ngr. χαράτσι, alb., bg. harac, mag. harács.Der. haracciu, s. m. (strîngător de biruri), din tc. haracci; hărăcer, s. m. (perceptor), ambele înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
haráci s. n. (sil. -raci), pl. haráciuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HARÁC, haraci, s. m. V. arac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HĂRĂCÍ, hărăcesc, vb. IV. Tranz. V. arăci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)