HARPÍE (HÁRPIE), harpii, s. f. 1. (În mitologia greacă) Monstru fabulos, reprezentat sub forma unei femei înaripate, cu trup și cu gheare de vultur, personificând furtunile și moartea. ♦ Fig. Femeie hrăpăreață, arțăgoasă și rea; zgripțuroaică. 2. Specie de vultur din America de Sud. – Din fr. harpie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HÁRPIE ~i f. 1) (în mitologia greacă) Monstru fabulos închipuit cu cap de femeie, cu trup și gheare de vultur, care personifică furtuna și moartea. 2) fig. fam. Femeie bătrână, urâtă și lacomă; zgripțuroaică. 3) zool. Vultur mare care trăiește în America de Sud. [G.-D. harpiei; Acc. și harpíe] /<fr. harpie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HÁRPIE s.f. 1. Monstru înaripat cu chip de femeie și cu corp de pasăre de pradă. 2. (Fig.) Femeie rea, arțăgoasă și hrăpăreață. 3. Specie de vultur din America de Sud. [Gen. -iei. / cf. fr. harpie, lat., gr. harpya].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HARPÍE / HÁRPIE s. f. 1. (mit.) monstru cu corp și cap de femeie, cu aripi de pasăre și gheare de leu. 2. (fig.) femeie rea, arțăgoasă și hrăpăreață. 3. specie de vultur din America de Sud și Centrală, răpitor puternic și feroce, care trăiește în pădurile din vecinătatea apelor. (< fr. harpie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
harpíe/hárpie s. f., art. harpía/hárpia, g.-d. art. harpíei/hárpiei; pl. harpíi/hárpii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink