Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: hască (substantiv feminin) , hasti , hașcă (substantiv feminin) , hâști   
HAST(I)- elem. „lance, suliță”. (< fr. hast/i/-, cf. lat. hasta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HÁSCĂ s. f. (Reg.) Bucată de piele care se pune la cizmă pentru a lărgi căputa. – Din pol. haska.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HÁȘCĂ, hăști, s. f. (Reg.) Copac uscat, cu trunchiul găunos; trunchi găunos de copac. – Cf. ucr. chaqssca „tufiș”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HÂȘTÍ ~ésc tranz. (păsările) A alunga folosind cuvântul „hâș”. /Din hâș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HÁȘCĂ hăști f. pop. Copac uscat cu trunchi găunos. /cf. ucr. chašța
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
háșcă2 s.f. (înv.) mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
háșcă (hắști), s. f. – Trunchi gol, scobit. Origine necunoscută. În Mold. Pare identic cu hașcă, s. f. (înv., tigaie la armele de foc).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
háscă s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
háșcă s. f., g.-d. art. hăștii; pl. hăști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)