HELIOCÉNTRIC, -Ă, heliocentrici, -ce, adj. Care aparține heliocentrismului, referitor la heliocentrism; care are soarele drept centru. ◊ Sistemul heliocentric = teorie fundamentată de Copernic, conform căreia Soarele se află în centrul sistemului nostru planetar, iar Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul său; heliocentrism. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliocentrique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HELIOCÉNTRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de heliocentrism; propriu heliocentrismului. ◊ Sistem ~ heliocentrism. [Sil. -he-li-o-] /<fr. héliocentrique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HELIOCÉNTRIC, -Ă adj. Referitor la heliocentrism. [Pron. -li-o-. / < fr. héliocentrique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HELIOCÉNTRIC, -Ă adj. referitor la heliocentrism. ♦ sistem ~ = heliocentrism. (< fr. héliocentrique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heliocéntric adj. m. (sil. -li-o-), pl. heliocéntrici; f. sg. heliocéntrică, pl. heliocéntrice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink