HELIOFÍL, -Ă, heliofili, -e, adj. (Despre plante) Iubitor de lumină, care se îndreaptă către lumină; care crește în regiuni puternic însorite. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliophile.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HELIOFÍL, -Ă adj. Care tinde, se îndreaptă către lumină; amator, iubitor de lumină; (despre plante) care crește în regiuni puternic însorite. [< fr. héliophile].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HELIOFÍL, -Ă adj. (despre organisme) iubitor de lumină; fotofil. (< fr. héliophile)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heliofíl adj. m., pl. heliofíli; f. sg. heliofílă, pl. heliofíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HELIOFÍL ~ă (~i, ~e) Care este iubitor de lumină; care se îndreaptă spre lumină. Plante ~e. /<fr. héliophile
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink