HELIOGRAFÍE s. f. 1. Reproducere în mai multe exemplare a unei imagini cu ajutorul heliografului. 2. Procedeu de tipar care folosește clișee pe plăci de cupru obținute pe cale fotochimică și acoperite cu un strat de granule foarte fine de asfalt. ♦ (Înv.) Heliogravură (1). 3. (Rar) Descriere a Soarelui. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliographie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HELIOGRAFÍE f. Reproducere, multiplicare cu ajutorul heliografului. /<fr. héliographie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HELIOGRAFÍE s.f. 1. Reproducere în mai multe exemplare a unei imagini cu ajutorul unor clișee de cupru, obținute pe cale fotochimică, pe care s-a aplicat un strat de asfalt cu granule fine. 2. (Rar) Descriere a Soarelui. [Gen. -iei. / < fr. héliographie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HELIOGRAFÍE s. f. 1. procedeu de reproducere calcografică a unei imagini cu ajutorul unor clișee de cupru, obținute pe cale fotochimică, pe care s-a aplicat un strat de asfalt cu granule fine. 2. descriere a Soarelui. (< fr. héliographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heliografíe s. f. (sil. -li-o-gra-), art. heliografía, g.-d. heliografíi, art. heliografíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink