HELOFÍTĂ, helofite, s. f., adj.f. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă. – Din fr. hélophyte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HELOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care trăiește cu partea inferioară în apă sau în nămol. [< fr. hélophyte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HELOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește în bălți și mlaștini cu apă dulce. (< fr. hélophyte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
helofítă s. f., pl. helofíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HELOFÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre plante) Care crește în nămol sau în apă. /<fr. hélophyte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink