HEPTACÓRD, heptacorduri, s. n. Liră cu șapte coarde la vechii greci. – Din fr. heptacorde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HEPTACÓRD ~uri n. (în Grecia antică) Instrument muzical, constând dintr-o cutie de rezonanță cu șapte coarde care produc sunete când sunt ciupite; liră cu șapte coarde. /<fr. heptacorde
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HEPTACÓRD s.n. Liră cu șapte coarde, la vechii greci. [< fr. heptacorde, cf. gr. hepta – șapte, lat. corda – coardă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HEPTACÓRD s. n. 1. liră antică cu șapte coarde. 2. scară muzicală de șapte trepte diatonice. (< fr. heptacorde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heptacórd s. n., pl. heptacórduri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink