HERMÍNĂ, hermine, s. f. Animal carnivor asemănător cu nevăstuica, având blana cafenie vara, albă, fină și lucioasă iarna; hermelină, cacom, helge (Mustela erminea). ♦ Blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal. – Din fr. hermine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HERMÍNĂ ~e f. 1) Mamifer carnivor de talie mică, având corpul alungit și subțire, picioare scurte și blană brună vara și albă iarna. 2) Blană a acestui animal. 3) Haină confecționată din această blană. /<fr. hermine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HERMÍNĂ s.f. Animal carnivor din țările nordice, a cărui blană este albă și lucioasă iarna și cafenie-deschisă vara; hermelină. ♦ Blana acestui animal sau haina făcută din această blană. [< fr. hermine, cf. lat. armenius – șoarece armenesc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HERMÍNĂ s. f. 1. mic mamifer carnivor asemănător cu nevăstuica, cu blana cafenie-deschisă vara și albă, fină și lucioasă iarna; hermelină, cacom. ◊ blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal. 2. (herald.) blană la steme, reprezentată convențional prin fond argintiu presărat cu pete de nisip. (< fr. hermine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HERMÍNĂ s. (ZOOL.; Mustela erminea) cacom, hermelină, (Mold. și Bucov.) helge. (Blană de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hermínă (hermíne), s. f. – Animal asemănător cu nevăstuica, cu blana albă, fină și lucioasă, helge (Mustela erminea). – Var. ermină. Fr. hermine. Este dublet al lui ermelin(ă), s. m. și f., înv., din it. ermellino (sec. XVIII).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
hermínă s. f., g.-d. art. hermínei; pl. hermíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink