HETERODÓNT, -Ă, heterodonți, -te, adj., s. m. (Animal) care are dinții diferențiați în canini, incisivi, molari etc. – Din fr. hétérodont.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HETERODÓNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care are dinți diferințiați (incisivi, canini, molari etc.) /<fr. hétérodonte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HETERODÓNT, -Ă adj. (Despre unele animale) Care are dinții diferențiați (în incisivi, canini, premolari și molari). // s.n.pl. Ordin de lamelibranhiate cu dinți diferențiați; (la sg.) animal din acest ordin. [Var. eterodont, -ă adj. / < germ. hétérodont, cf. gr. heteros – altul, odous – dinte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HETERODÓNT, -Ă I. adj. 1. (despre animale) care are dinții diferențiați; anizodont. 2. (despre frunze) neuniform dințat. II. s. n. pl. ordin de lamelibranhiate cu dinți diferențiați. (< germ. heterodont)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heterodónt adj. m., s. m., pl. heterodónți; f. sg. heterodóntă, pl. heterodónte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink