HETEROFONÍE, heterofonii, s. f. Deviere incidentală de la linia melodică de bază în cazul suprapunerii a două sau a mai multor voci care intonează aceeași melodie. [Var.: eterofoníe s. f.] – Din fr. hétérophonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HETEROFONÍE s.f. v. eterofonie.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HETEROFONÍE s. f. (muz.) discordanță provenită din abaterile ritmice și de intonație a vocilor mai multor cântăreți care interpretează aceeași melodie. (< fr. hétérophonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heterofoníe s. f., art. heterofonía, g.-d. art. heterofoníei; pl. heterofoníi, art. heterofoníile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink