Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: hibrida (verb tranzitiv) , hibridare (substantiv feminin)   
HIBRIDÁRE, hibridări, s. f. Acțiunea de a hibrida și rezultatul ei; proces, spontan sau provocat artificial, de încrucișare sexuată sau vegetativă între doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite; hibridizare; hibridație. – V. hibrida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIBRIDÁRE s.f. Încrucișare sexuată sau vegetativă a doi indivizi cu ereditate diferită; hibridație; hibridizare. [< hibrid, după fr. hibridation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIBRIDÁRE s. f. încrucișare a două soiuri, rase, specii etc. de plante sau animale diferite; hibridație. (< hibrida)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HIBRIDÁRE s. v. corcire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hibridáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. hibridării; pl. hibridări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HIBRIDÁ, hibridez, vb. I. Tranz. A obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza. – Din fr. hybrider.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HIBRIDÁ ~éz tranz. (plante sau animale) A face să procreeze, obținând un hibrid cu însușiri superioare; a încrucișa; a hibridiza. /<fr. hybrider
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HIBRIDÁ vb. I. tr. A încrucișa prin hibridare (două plante, două specii etc.). [Cf. fr. hybrider].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIBRIDÁ vb. tr. a încrucișa prin hibridare; a hibridiza (i), a bastarda. (< fr. hybrider)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HIBRIDÁ vb. v. corci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hibridá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. hibridéz, 3 sg. și pl. hibridizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)