HILÁRII s.f.pl. (Ant.) Sărbători în cinstea Cibelei, mama zeilor și a lui Attis, zeu al vegetației și al agriculturii din Asia Mică. [Et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HILÁR1, -Ă, hilari, -e, adj. (Anat.) Care se referă la hil, care aparține hilului. – Din fr. hilaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HILÁR2, -Ă, hilari, -e, adj. V. ilar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HILÁR, -Ă adj. Referitor la hil; al hilului. [< fr. hilaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HILÁR, -Ă adj. al hilului. (< fr. hilaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
hilár (anat.) adj. m., pl. hilári; f. sg. hiláră, pl. hiláre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink