HIPERBÁTĂ, hiperbate, s. f. 1. Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale. 2. Adaos pe care îl face scriitorul sau vorbitorul după încheierea unui enunț. – Din fr. hyperbate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIPERBATĂ ~e f. Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor. [Var. hiperbat] /<fr. hyperbate
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HIPERBÁTĂ s.f. Adaos pe care scriitorul sau vorbitorul îl face după încheierea unui enunț. ♦ Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale. [Var. hiperbat s.n. / < fr. hyperbate, cf. gr. hyperbaton].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIPERBÁTĂ s. (TOPICĂ) inversiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink