HIPOTENSIÚNE, hipotensiuni, s. f. Scădere trecătoare sau menținere constantă a tensiunii arteriale sub valorile normale, în stări de șoc sau la unii oameni normali; hipotonie (2). [Pr.: -si-u-] – Din fr. hypotension.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIPOTENSIÚNE f. Tensiune arterială inferioară celei normale; hipotonie. [G.-D. hipotensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. hypotension
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HIPOTENSIÚNE s.f. Micșorare a tensiunii arteriale; hipotonie (3) [în DN]. [Pron. -si-u-. / < fr. hypotension].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIPOTENSIÚNE s. f. scădere anormală a tensiunii arteriale. (< fr. hypotension)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HIPOTENSIÚNE s. v. hipotonie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hipotensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. hipotensiúnii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink