Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
HOȚÍE, hoții, s. f. Faptul de a fura, de a trăi din furturi; faptă săvârșită de hoț, furt, furtișag. ♦ Fraudă. – Hoț + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HOȚÍE ~i f. 1) Caracter de hoț. 2) Delict constând în însușirea pe ascuns a bunurilor materiale străine; furt. [G.-D. hoției] /hoț + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HOȚÍE s. 1. v. furt. 2. v. fraudă. 3. v. escrocherie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hoțíe s. f., art. hoțía, g.-d. art. hoțíei; pl. hoțíi, art. hoțíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)