Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HORCĂIÁLĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (~ unui muribund.) 2. hârcâială, hârcâit, hârâială. (O ~ de la respirație.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
HORCĂIÁLĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăi-tură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
horcăiálă s. f., g.-d. art. horcăiélii; pl. horcăiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)