HOȚOMÁN, -Ă, hoțomani, -e, s. m. și f. Augmentativ al lui hoț. ♦ Om ticălos, șarlatan. ♦ (Fam.) Om ștrengar, șmecher, poznaș. – Hoț + suf. -oman.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HOȚOMÁN ~i m. Om ticălos; șarlatan. /hoț + suf. ~oman
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HOȚOMÁN adj. v. șiret, șmecher, viclean.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
HOȚOMÁN s. v. ștrengár.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hoțomán s. m., pl. hoțománi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink