hrísmă s.f. (înv.) mir.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
hrísmă s. f. – Mir, untdelemn sfințit. Ngr. χρϊσμα. Înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
hrísmă s. f., g.-d. art. hrísmei; pl. hrísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink