Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: hrăni (verb tranzitiv) , hrănit (adjectiv)   
HRĂNÍT, -Ă, hrăniți, -te, adj. 1. (În sintagma) Bine hrănit = gras, rotofei. 2. (Reg.; despre vin) Devenit tare prin vechime. – V. hrăni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HRĂNÍT adj. alimentat, nutrit. (Bine ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hrănít adj. m., pl. hrăníți; f. sg. hrănítă, pl. hrăníte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HRĂNÍ, hrănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A da cuiva să mănânce sau a mânca; a (se) nutri, a (se) alimenta. ◊ Expr. (Refl.) A se hrăni cu vânt = a nu avea ce mânca; a mânca foarte puțin, a ciuguli. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre vinuri) A deveni tare datorită vechimii. [Var.: (pop.) hărăní vb. IV] – Din sl. hraniti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HRĂNÍ ~ésc tranz. 1) (persoane, animale, plante) A întreține cu hrană; a alimenta. 2) (persoane) A asigura cu cele trebuincioase existenței; a întreține. /<sl. hraniti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HRĂNÍ vb. 1. v. mânca. 2. v. întreține.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
HRĂNÍ vb. v. întreține, menține, sătura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hrăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrănésc, imperf. 3 sg. hrăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. hrăneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)