HUDULÉȚ, hudulețe, s. n. V. huludeț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HUDULÉȚ s. (TEHN.) (Transilv. și Ban.) sfârcel. (~ la războiul de țesut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
huduléț (huludéț), s.n. (reg.) 1. bețișorul ce ține țeava în suveică. 2. cuiul din urechile proțapului la car.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink