Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
HURDUCÁ, hurdúc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A se mișca încoace și încolo cu putere, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgâlțâi, a (se) zdruncina. 2. Intranz. (Reg.) A face zgomot mare; a hurui. [Var.: urducá vb. I] – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HURDUCÁ vb. v. zgâlțâi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hurducá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. hurdúcă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A HURDUCÁ hurdúc tranz. A face să se hurduce; a zdruncina. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE HURDUCÁ mă hurdúc intranz. (despre vehicule sau persoane în mișcare) A se scutura tare (făcând zgomot mare); a se zdruncina. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)