ICOSÁR, icosari, s. m. (Înv.) 1. Irmilic. 2. Cercei sau salbă confecționată din icosari (1). [Var.: icusár s. m.] – Din ngr. ikosári.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ICOSÁR s. irmilic. (~ul era o monedă turcească.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
icosár (icosári), s. m. – Monedă turcească de 20 piaștri. – Var. icusar. Mr. icusar. Ngr. εἰϰοσάρι „de douzeci”, calc după tc. irmilik, V. irmilic (Tiktin; DAR; Gáldi 197).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
icosár s. m., pl. icosári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink