IDIOTÍSM, idiotisme, s. n. Expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă cuvânt cu cuvânt. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiotisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IDIOTÍSM s.n. Construcție, expresie proprie unei limbi, care nu se poate traduce într-o altă limbă decât printr-o perifrază. [Cf. lat. idiotismus, gr. idiotismos, fr. idiotisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IDIOTÍSM s. n. construcție, expresie proprie unei limbi, care nu se poate traduce într-o altă limbă decât printr-o perifrază. (< fr. idiotisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
idiotísm s. n. (sil. -di-o-), pl. idiotísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IDIOTÍSM ~e n. Construcție, specifică unui idiom, al cărei sens nu reiese din sensurile elementelor componente și care nu poate fi tradusă în altă limbă cuvânt cu cuvânt; expresie idiomatică. [Sil. -di-o-] /<fr. idiotisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink