IENIBAHÁR s. n. Fructele mici, rotunde și maro-negricioase, ale unei plante exotice (Myrthus pimenta), care se folosesc drept condiment; p. ext. planta care produce aceste fructe. – Din tc. yenibahăr.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IENIBAHÁR n. 1) Arbore exotic cu frunze alungit-eliptice și cu fructe mici, rotunde și negre, folosite drept condiment. 2) Fruct al acestui arbore. /<turc. yeni bahar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ienibahár s. m. – Condiment, fruct al plantei, Myrtus pimenta. – Var. enihabar, (i)nipa(ha)r. Tc. yanibahar (Șeineanu, II, 224), cf. ienuper, și bg. bahar „condiment”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ienibahár s. n. (sil. ie-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink