IERODIÁCON, ierodiaconi, s. m. Călugăr cu funcție de diacon. [Pr.: -di-a-] – Din sl. ijerodijakonŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ierodiácon s. m. (sil. ie-, -di-a-), pl. ierodiáconi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IERODIACÓN ~i m. Călugăr cu funcție de diacon. /<sl. ijerodijakonu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink