IGNORÁNȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; incultură. 2. (Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva. – Din fr. ignorance.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IGNORÁNȚĂ f. 1) Stare de ignorant; lipsă de cunoștințe sau de practică într-un anumit domeniu; incompetență; neștiință. 2) Lipsă de instruire și de cultură generală; incultură. [G.-D. ignoranței] /<fr. ignorance, lat. ignorantia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IGNORÁNȚĂ s.f. Lipsă de cunoștințe, de învățătură; incultură. [Cf. it. ignoranza, fr. ignorance].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IGNORÁNȚĂ s. f. lipsă de cunoștințe, de învățătură; incultură. (< fr. ignorance, lat. ignorantia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IGNORÁNȚĂ s. v. incultură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Ignoranță ≠ erudiție
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ignoránță s. f. (sil. mf. i-), g.-d. art. ignoránței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink