Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
ILUZÓRIU, -IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu există în realitate; care amăgeÈ™te, înÈ™elător, amăgitor, himeric; (rar) iluzoric. – Din fr. illusoire, lat. illusorius.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ILUZÓRIU, -IE adj. Nerealizabil; nereal; amăgitor, înșelător. [Pron. -riu. / cf. lat. illusorius, fr. illusoire, it. ilusorio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ILUZÓRIU, -IE adj. inexistent; nereal; amăgitor; irealizabil; iluziv, iluzoric. (< fr. illusoire, lat. illusorius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ILUZÓRIU adj. 1. amăgitor, iluzoric, înșelător, neîntemeiat, van, (rar) părelnic. (Speranțe ~.) 2. v. nerealizabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ILUZÓRIU adj. v. amăgitor, înșelător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
iluzóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. iluzórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. iluzórii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ILUZÓRIU ~e (~i) Care are caracter de iluzie; lipsit de posibilitatea de a fi realizat; înșelător. Planuri ~i. [Sil. -riu] /<lat. illusorius, fr. illusoire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink