Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: imigra (verb) , imigrare (substantiv feminin)   
IMIGRÁRE, imigrări, s. f. Acțiunea de a imigra și rezultatul ei; imigrație. – V. imigra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMIGRÁRE s.f. Acțiunea de a imigra și rezultatul ei; stabilire într-o țară străină; imigrație. [< imigra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMIGRÁRE s. v. imigrație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
imigráre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. imigrării; pl. imigrări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMIGRÁ, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. – Din fr. immigrer, lat. immigrare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IMIGRÁ ~éz intranz. A sosi într-o țară străină, pentru a se stabili acolo. [Sil. -mi-gra] /<fr. immigrer, lat. immigrare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IMIGRÁ vb. I. intr. A se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. [Cf. fr. immigrer, lat., it. immigrare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMIGRÁ vb. intr. a se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. (< fr. immigrant, lat. immigrare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
imigrá vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. imigréz, 3 sg. și pl. imigreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)