Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
IMPERÁTOR, imperatori, s. m. Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei mari victorii; persoană care purta acest titlu. – Din lat. imperator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPERÁTOR s.m. (Ist.) 1. Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei victorii asupra dușmanului. 2. Împărat. [< lat. imperator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPERÁTOR s. m. titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau senat după o victorie. (< lat. imperator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPERÁTOR s. v. împărat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
imperátor s. m., pl. imperátori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPERÁTOR ~i m. (în Roma republicană) Titlu conferit generalilor (de către soldați sau senat) în urma repurtării unei victorii. /<lat. imperator
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AVE CAESAR (IMPERATOR), MORITURI TE SALUTANT! (lat.) slavă ție, Cezar (împărate), cei ce merg la moarte te salută! – Suetoniu, „De vita XII Caesarum”, 4. Omagiu rostit de gladiatori în fața lojii imperiale, la Roma, înainte de începerea luptelor în arenă.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)