Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
IMPRIMÁTUR s.n. (În trecut) Formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărți. ♦ Autorizație indicând „bunul de tipar” de pe o corectură. [< lat. imprimatur – să se imprime].
Sursa: Dicționar de neologisme