IMPULSÍV, -Ă, impulsivi, -e, adj. Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, nestăvilit. – Din fr. impulsif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPULSÍV, -Ă adj. (Despre oameni) Care se enervează ușor; violent, arțăgos, nestăpânit. [Cf. fr. impulsif, it. impulsivo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPULSÍV, -Ă adj., s. m. f. (om) care acționează sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, brutal. (< fr. impulsif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPULSÍV adj. 1. v. violent. 2. v. impetuos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Impulsiv ≠ reținut, temperat, stăpânit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
impulsív adj. m., pl. impulsívi; f. sg. impulsívă, pl. impulsíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPULSÍV ~ă (~i, ~e) Care este dirijat în acțiuni de primul impuls; care acționează fără control; nestăpânit; năvalnic; violent. /<fr. impulsif, lat. impulsivus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink