Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
IMPURITÁTE, impurități, s. f. 1. Lipsă de puritate, de curățenie. ♦ Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). – Din fr. impureté, lat. impuritas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IMPURITÁTE s.f. 1. Starea a ceea ce este impur; necurățenie. 2. Ceea ce face un corp impur; corp străin existent într-o substanță. [Cf. lat. impuritas, fr. impureté].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IMPURITÁTE s. f. 1. (și fig.) lipsă de puritate; starea a ceea ce este impur. 2. corp, substanță străină care se găsește în masa unui material. (< fr. impureté, lat. impuritas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IMPURITÁTE s. v. gunoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Impuritate ≠ puritate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
impuritáte s. f., g.-d. art. impurității; pl. impurități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IMPURITÁTE ~ăți f. 1) Caracter impur; lipsă de puritate. 2) fig. Lipsă de integritate morală; imoralitate. 3) chim. Substanță străină care se găsește în componența altei substanțe. 4) la pl. Substanțe toxice sau infecțioase aflate în mediul înconjurător. /<fr. impureté, lat. impuritas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)