INAVUÁBIL, -Ă, inavuabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi mărturisit; p. ext. rușinos, nedemn. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. inavouable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INAVUÁBIL, -Ă adj. De nemărturisit. ♦ Rușinos, nedemn. [Pron. -vu-a-. / < fr. inavouable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INAVUÁBIL, -Ă adj. de nemărturisit. ◊ rușinos, nedemn. (< fr. inavouable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Inavuabil ≠ avuabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
inavuábil adj. m. (sil. mf. in-) avuabil
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INAVUÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi mărturisit; de nemărturisit. 2) Care constituie o rușine; rușinos; nedemn. [Sil. in-a-vu-a-] /<fr. inavouable
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink