Dex incandescenta

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Adesea fig.) Care se află în stare de incandescență. – Din fr. incandescent, lat. incandescens, -ntis.

INCANDESCÉNȚĂ s. f. (Adesea fig.) Stare a unui corp care, datorită temperaturii ridicate, emite lumină (și radiații infraroșii). ◊ Lampă cu incandescență = lampă electrică în care lumina este produsă cu ajutorul încălzirii electrice a unui fir metalic la temperaturi înalte și într-un spațiu vid. – Din fr. incandescence.

INCANDESCÉNT ~tă (~ți, ~te) Care este în stare de incandescență. [Sil. -des-cent] /<fr. incandescent, lat. incandescens, ~ntis

INCANDESCÉNȚĂ f. Stare a unui corp care emite lumină și radiații datorită temperaturii înalte. [G.-D. incandescenței] /<fr. incandescence

INCANDESCÉNT, -Ă adj. (Fiz.) În stare de incandescență. [Cf. fr. incandescent, it. incandescente].

INCANDESCÉNȚĂ s.f. Stare a unui corp care răspândește lumină din cauza temperaturii înalte la care se află. ◊ Lampă cu incandescență = lampă în care lumina este produsă de un filament adus la incandescență cu ajutorul unui curent electric. [Cf. fr. incandescence, it. incandescenza].

INCANDESCÉNT, -Ă adj. în stare de incandescență. (< fr. incandescent, lat. incandescens)

INCANDESCÉNȚĂ s. f. stare a unui corp care emite lumină având o temperatură ridicată. ♦ lampă cu ~ = lampă în care lumina este produsă de un filament adus la incandescență cu ajutorul unui curent electric. (< fr. incandescence)

INCANDESCÉNT adj. înroșit, roșu. (Metal ~.)

incandescént adj. m., pl. incandescénți; f. sg. incandescéntă, pl. incandescénte

incandescénță s. f., g.-d. art. incandescénței