Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
INCARNÁRE, incarnări, s. f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var.: încarnáre s. f.] – V. incarna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INCARNÁRE s.f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var. încarnare s.f. / < incarna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCARNÁRE s. 1. v. întrupare. 2. v. concretizare. 3. v. personificare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
incarnáre s. f., g.-d. art. incarnării; pl. incarnări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCARNÁRE, s. f. v. incarnare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INCARNÁ ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE INCARNÁ mă ~éz intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNCARNÁRE s.f. v. incarnare.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCARNÁ vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ◊ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCĂRNÁ vb. v. împlini, îngrășa, rotunji.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
incarná (a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
încărná (a se îngrășa) vb., ind. prez. 1 sg. încărnéz, 3 sg. și pl. încărneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)